Ziua Sfantului Porumbel

ABD-RU-SHIN
"In lumina adevarului
 Mesajul Graalului"
 (Vol. II, pg. 188-193)

     "Niciodata un spirit uman, fie in cele din urma si la nivelul cel mai inalt de desavarsire si nemurire, nu va putea sa stea in fata Sfantului Graal! De accea, afara de cazul in care un Mesager este trimis de acolo, nici un mesaj detaliat nu poate sa ajunga de acolo in lumea materiala. Deci Sfantul Graal va trebui sa ramana vesnic un mister pentru spiritul uman.
Omul sa ramana la ceea ce el poate intelege spiritual si inainte de toate sa caute sa implineasca cele ce ii stau in puterea sa si sa le duca la cea mai nobila inflorire. Insa din pacate in ravna sa, el trece intotdeauna cu prea multa placere mult peste acestea, fara a-si dezvolta posibilitatile sale propriu-zise, fapt prin care este vinovat de neglijenta, care nu-i permite sa obtina nici macar ceea ce el ar putea obtine, in timp ce oricum nu va atinge niciodata ceea ce isi doreste. Cu acestea el se priveaza de cel mai frumos si mai inalt lucru din existenta sa propriu-zisa, ajunge doar la un esec total al implinirii scopului sau existential.
.......................................................................................................................................
Ca Cel mai de Sus si Cel mai Inalt este Dumnezeu Insusi in Asubstantialitatea Sa Divina. Ceva mai jos urmeaza apoi Sfera Divin-Substantiata. Ambele sunt eterne. Mergand tot mai jos, acestora li se adauga lucrarea Creatiei, devenind tot mai densa pe masura ce se coboara in planuri mai joase, pana la materialitatea densa, marginita, care devine vizibila oamenilor.
     Materia fina din Creatia materiala este ceea ce oamenii numesc lumea de dincolo. Deci lumea care se afla dincolo de capacitatea lor pamanteasca, material-densa de a vedea. Ambele insa, apartin de lucrarea Cretiei, nu sunt eterne in forma lor, ci sunt supuse schimbarii in scopul reinnoirii si inviorarii.
     Acum, in cel mai inalt punct de plecare al Sferei Eterne Spiuritual Substantiate sta Cetatea Graalului, spiritual vizibila si tangibila, deoarece ea este inca de aceeasi specie spiritual-substantiata. Aceasta Cetate a Graalului adaposteste o incapere, care la randul ei se afla la limita extrema spre Sfera Divina, deci este mai eterizata decat tot restul Sferei Spiritual-Substantiate. In aceasta incapere, ca zalog al Bunatatii eterne a lui Dumnezeu Tatal si ca simbol al Iubirii Sale Divine celei mai pure, cat si ca punct de plecare al Fortei Divine se afla Sfantul Graal.
     El este o cupa, in care necontenit clocoteste si se agita ceva ca sangele rosu, fara a curge vreodata peste margini. Asa cum este inconjurat de cea mai stralucitoare Lumina, doar celor mai puri dintre toti cei din Sfera Spiritual-Substantiata, le este permis sa poata privi in aceasta Lumina. Acestia sunt pazitorii Sfantului Graal! Daca in poeme se spune ca cei mai puri dintre oameni sunt meniti sa devina pazitori ai Graalului, atunci acesta este un punct, in care poetul binecuvantat a folosit o imagine mult prea pamanteasca, pentru ca altfel el nu s-ar fi putut exprima.
     Nici un spirit uman nu poate pasi in aceasta Incapere Sfanta. Chiar si in cea mai desavarsita substantialitate spirituala a sa , dupa reintoarcerea din cursul sau prin Materialitate, el nu este inca suficient de eterizat, pentru a trece pragul, deci pentru a depasi limita. Chiar in cea mai inalta desavarsire a sa, el este inca prea dens pentru aceasta.
     O continuare a eterizarii, ar trebui sa fie echivalenta pentru el cu descompunerea sau arderea totala, deoarece prin origine, specia sa nu este apta sa devina mai stralucitoare si mai luminoasa, deci mai eterizata. Ea nu suporta aceasta.
Pazitorii Graalului sunt Fapturi Vesnice Spiritual-Primordiale, care nu au fost niciodata oameni, cei mai inalti din toata Sfera Spiritual-Substantiata. Ei au insa nevoie de Forta Divina-Asubstantiata, sunt dependenti de ea, asa cum totul este dependent de Sfera Divina-Asubstantiata, Originea intregii Forte, Dumnezeu-Tatal.
     Din timp in timp, in Ziua Sfantului Porumbel, deasupra Vasului apare Porumbelul, ca un reinnoit semn a neschimbatei Iubiri Divine a Tatalui. Este Ceasul Comuniunii, care aduce reinnoirea Fortei. Pazitorii Graalului o primesc cu inchinare plina de umilinta si pot apoi sa transmita mai departe aceasta Forta miraculoasa pe care au obtinut-o.
     De acesta depinde existenta intregii Creatii!
     Este momentul in care in Templul Sfantului Graal se revarsa, stralucitoare, Iubirea Creatorului spre viata noua, spre noi impulsuri de a crea, care se disperseaza pulsand in jos prin intregul Univers. O cutremurare trece atunci prin toate sferele, un sfant fior al bucuriei plina de presimtiri, al unei mari fericiri. Numai spiritul omului de pe Pamant sta inca deoparte, fara a intui ce i se intampla chiar lui in acel moment, in ce maniera insensibila primeste el acest dar nemasurat, deoarece autolimitarea lui in intelect nu-i mai permite intelegerea unei asemenea maretii.
     Este momentul in care intreaga creatie primeste energie vitala!  
     Continua si necesara reintoarcere a unei confirmari a Legamantului pe  care Creatorul il tine fata de Lucrarea Sa. Daca trimiterea aceasta de energie ar fi intrerupta o data, daca ar lipsi, atunci tot ce exista ar trebui sa se usuce incet, sa imbatraneasca si se dezintegreze. Atunci ar veni sfarsitul tuturor zilelor si numai Dumnezeu Insusi ar mai ramane, asa cum a fost la inceput! Caci El singur este Viata.
..................................................................................................................................................................
Pe cea mai inalta culme a fiecaruia dintre aceste planuri ale Creatiei se gaseste ca punct necesar de trecere si de transmitere a Fortei, o cetate a Graalului.
Aceasta este intotdeauna o copie a celei reale, a celei mai Inalte Cetati a Graalului, care sta in varful Intregii Creatii si este punctul de origine al intregii Creatii, prin radiatiile lui Persifal [Fiul Omului], copie formata conform esentei planului din Creatie."