Azi, la biserica, ma rog, ca de obicei pentru Pamant si pentru toti oamenii. Spre sfarsitul rugaciunii vad, dinspre stanga spre dreapta, alergand, calul rosu si calaretul sau. Intreb pe Domnul:
-Ce este acesta, Doamne?
-Va incepe razboiul.
-Se poate evita acest razboi?
-Mai este timp sa va intoarceti la Dumnezeu. Dar sunteti atat de rai! Nu stiu cum ati putea. Latura voastra materiala va trage tot mai mult in jos si ati uitat de suflet si de Dumnezeu. Ati uitat cine sunteti si pentru ce sunteti aici.
Daca v-ati lasa calauziti de inima, macar acum, in al doisprezecelea ceas si sa refaceti puntea dintre voi si Tatal, pe care ati abandonat-o cand ati inceput sa ascultati de minte. Oare nu vi s-a spus: "Capetele voastre Domnului sa le plecati!"? Ce inseamna aceasta? Ati abandonat inima ca sa slujiti intelectului. Cand, in inimile voastre trebuia sa creasca iubirea! Unde este iubirea voastra? Ce numiti voi iubire? Vedeti, de aceea este Pamantul in intuneric. Depinde de voi. Alegeti acum, pana nu e prea tarziu!
-As vrea, Doamne, sa trimit toata iubirea din inima mea, sa atinga toate inimile oamenilor de pe Pamant.
-Fie-ti tie dupa puterea iubirii tale, dar numai in Voia Tatalui.
PS. Calul alb cu calaretul sau a fost eliberat in 27 iunie 2009, orele 9 am. S-a putut vedea la baza unei raze de lumina, tasnind in sus, din Soare, la Sarmisegetusa Regia.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu