Caietul de vise

Ziua de ieri a fost pentru mine deosebita.
Am primit de la un prieten deosebit un dar deosebit: un caiet de vise.
Sper ca cel care mi l-a daruit nu se va supara daca voi reproduce un fragment din "cuvantul inainte";

Am un vis pe care inca nu l-am implinit, dar pentru care lupt mereu sa merg mai departe.
Am un vis pe care l-am uitat de mii de ori si l-am regasit de tot atatea dati.
Am un vis de-o maretie unde sacrificiile si recompensele par simple mofturi.
Am un vis care ma diferentiaza de lume, uneori de tine si alteori de mine.
Am un vis pentru care voi inconjura Pamantul si Universul.
Am un vis care ma face unic
Si pentru ca mi-a pecetluit destinul, ca un miracol
Eu imi traiesc visul asa ca si cum ar fi deja implinit."

Am deschis acest caiet cu sfintenie, ca si cand as tine in palme , potential, cea mai frumoasa floare din univers: inima mea cu toate visele ei.
Inima mea--am sters-o de praf, am indreptat-o pentru ca era mototolita si acum, ea va fi fericita sa se deschida pentru ca am intrebat-o care sunt visele ei. Nimeni n-a mai intrebat-o pana acum despre ele in afara de mine. Doar eu i-am daruit putin din timpul meu si din iubirea mea renascuta.

Visele(constiente) sunt nascute din dorinta, la care se adauga vointa, indrazneala, curaj, perseverenta, fermitate, constanta si mai ales credinta. Ele devin forme-gand-energie si apoi se materializeaza.
Iisus ii intreba pe cei care veneau la El sa-i vindece: "Crezi ca pot sa te vindec?" sau spunea "Crede numai!". Aplicand Legile universale a vindecat bolnavii si a inviat mortii. I-a nvatat pe apostoli spunand:
"Tot ce veti cere cu credinta, in numele meu, sa credeti ca ati si primit deja si veti avea"(Legea atractiei universale).

Unii s-ar gandi, vorbind despre vise, la o casa mare si frumoasa, la o masina ultimul model, la o calatorie in jurul lumii sau chiar pe alta planeta, la stabilitate financiara, la o insula exotica, la o barca de pescuit sau la alte distractii care, odata implinite, sa le umple fiecare celula a corpului de sentimentul de mandrie pentru realizarile lor.
Pentru unii toate acestea sunt posibile pentru ca acestea sunt dorinta si curajul lor: sa coboare in materia fizica si sa se scalde in ea pentru a se intoarce "acasa" cu aceasta experienta.
Pentru altii, chiar daca exista dorinta si vointa, darul divin este mai putin sau deloc, in conformitate cu meritele lor.
Altii, care au pasit pe drumul evolutiei spirituale si stiu ca lumea aceasta nu ne apartine ("Ale Tale dintru ale Tale..."), s-au desprins de conditionarea materiei (exista oameni care traiesc fara apa si hrana fizica, ci doar cu Lumina). Sunt si oameni care traiesc in saracie dar stiu sa multumeasca si sa fie recunoscatori pentru viata.

Urmand calauzirea autorului, ma aplec spre inima mea, intreband-o care ar fi acel lucru care mi-ar schimba fundamental viata in mod pozitiv si m-ar face foarte fericita?
Deoarece am fost obligata sa ma intorc spre trecut si sa-mi vad greselile majore de la inceputuri, m-am asezat in fata Dumnezeului-Sursa a Totului pentru a primi iertarea, pentru ca mi s-a spus asa:
"Nimeni nu va putea intra in dimensiunea a V-a daca nu va primi iertarea Lui Dumnezeu si a semenilor sai!"
Primul meu vis este sa merit iertarea Lui Iisus, iar El sa locuiasca in inima mea.
Al doilea vis este sa primesc iertarea semenilor mei.
Al treilea mare vis este sa primesc iertarea Universului, pe care l-am agresat, de-a lungul timpului prin manifestarile mele neconforme cu legile sale, pentru a putea accede la noua dimensiune in care se va intra din 2013("Si am vazut un cer nou si un pamant nou")-transferul in noua dimensiune.

"Visele mele ma diferentiaza de tine si uneori de mine", cea care am trait in timpul linear, deoarece fiecare merge spre Dumnezeu pe calea sa. Nu ai dreptul sa impui nimanui sa urmeze calea ta, ci doar sa-i arati drumul. Ca mergem drept sau pe ocolite, destinatia este aceeasi:
INAPOI LA DUMNEZEU

Pentru a raspunde la cea de-a doua intrebare trebuie sa ma gandesc ce mi-as dori neaparat sa indeplinesc in cursul vietii?
Este simplu: sa-mi indeplinesc 100% misiunea personala ce mi-a fost incredintata si pe care mi-am asumat-o de buna voie, pentru ca atunci cand ma voi intoarce, sa am sentimentul datoriei implinite.

In fine, SCOPUL VIETII mele este sa ma dau la o parte si sa-i permit Lui Dumnezeu sa locuiasca in fiinta mea, sa-I slujesc si sa-L iubesc din toata inima mea, cu tot cugetul meu, din tot sufletul meu, cu toata puterea mea.
Aceasta nu este o pierdere ci un mare, mare castig, care ar aduce oricui cea mai mare fericire.